Sadica placere de a fi bolnav

Luni seara in statia troleibuzului fantoma 65 Pajura. O mare de oameni apasati de ninsoarea ce cadea inversunata, zgribuluiti, flaminzi, grabiti sa ajunga undeva la caldura.
Langa mine doua babute cochete, sprancene incondeiate, rujate, inpalariate, inmanusate etc. turuiau preocupate despre bolile care le au sau s-ar putea sa le aiba.Dialogul era terifiant de amuzant caci fiecare dintre ele isi facea un titlu de glorie in a fi mai tare decit cealalta in numarul de afectiuni proprietate personala.
Dupa cum vorbeau , dar mai ales dupa inventarul impresionant din dotare, iti puneai intrebarea fireasca despre cum naiba mai respira si cum naiba mai pot sa stea in picioare pret de citeva zeci de minute intr-o statie de troleibuz.
Mai cunosc si eu numele citorva boli dar ce aveau babutele ” la purtator ” ma ducea cu gandul spre tratamentele cele mai eficiente in asemenea situatii respectiv : tratament cu Popanol, Lopatin si inhalatii cu tamaie.
Dementiala si sarcastica intrecere a continuat, bineinteles,dupa ce si-au gasit doua locuri caldute in troleibuzul ce tocmai sosise.Acum insa trecusera la schimburi de medicamente si nume de doctori care iti gaseau orice fel de boala ascunsa (n.r. chiar daca nu o aveai), de unde am dedus ca cel mai bun medic este cel care iti descopera cele mai multe boli (chiar si inchipuite)
Instantaneu mi-am adus aminte de un doctor( pe vremea aceea avea vreo 70 ani) internist de specialitate, care incerca sa supravietuiasca si el in noua jungla a vietii.
Bun psiholog, isi ” alcatuise ” un grup de vreo 50-60 babute ahtiate dupa oarece afectiuni ascunse fapt pentru care ii calcau pragul de doua ori pe luna ( cabinet particular cu taxa ) pentru consult si medicatie.Bineinteles ca de fiecare data ori starea era stabila (dar necesita medicatie si inca un control peste doua saptamani) ori aparea altceva,ori ce aveau se agrava( dar insesizabil ). Cert este ca era privit ca un doctor exceptional de catre grupul ” de sacrificiu ” sau mai bine spus de ” cotizanti “.
Faptul mentionat aici nu este ” din auzite ” ci este o experienta proprie facilitata de o persoana ce frecventa acest cabinet fapt pentru care in fiecare dimineata ingitea un pumn de pastile.
La un moment dat, dorind sa-i fac un bine, am apelat la un bun prieten de al meu ,un excelent cardiolog si un profesionist de clasa, pentru un control amanuntit al persoanei. Ei bine…. rezultatul a fost DEZASTRUOS pentru reputatia acestuia in momentul in care i-a declarat ca totul este normal si fara probleme.
Dezamagirea a fost profunda…cum naiba sa nu fie bolnava ca ea stie mai bine dar medicul este prost.
Nu conteaza ca analizele efectuate anual la Cutitul de Argint (policlinica) confirma cu incapatinare starea buna de sanatate…tot mai bun era (ca a murit saracul ) doctorul acela care ii gasea bolile fara gres.
Lucru acesta nu este in regula intrucit de duce la o depresie profunda si la ganduri gen :daca , la varsta mea, nici boli nu mai am…la ce naiba mai traiesc !?

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

One Response to Sadica placere de a fi bolnav

  1. Petreanu says:

    Misto poveste, tare concluzia 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s