Nu sunt mort…mai mă târăsc

Pe vremea când mezinul familiei era un prichindel blond, simpatic şi cu ochii verzi (ochii nu s-au schimbat nici acum) avea obiceiul să  joace (normal) tot felul de “drăcii” cu prichindeii vecinilor. La un moment dat încinseseră un “hoţii şi vardiştii” prilej de alergătură, târşâit pe burtă (adică pe tricou… spre disperarea mamei), ascunzişuri după tot felul de ziduri şi maşini în ideea…care pe care se împuşcă primul. Ghinionul lui (în ziua respectivă) că tabăra adversă l-a dibuit şi “normal” l-a “pârâit” cu o mitralieră cu luminiţe după care l-au anunţat zbierând : Eşti mort…eşti mort…la care a venit o replică ce mi-a rămas în adâncurile întunecate ale memoriei : Nu sunt mort…mai mă târăsc.

I-am înţeles atunci (deşi alta era regula) dorinţa de a continua cu orice preţ, de a nu renunţa şi de a fi scos pe tuşă pentru o clipă de neatenţie sau mai ştii…

Duminică am asistat la postul B1 TV la un interviu cu Andrei Chiliman, vedeta acestor ultime zile înainte de Paşte, vedetă făcută fără voia lui de către “Camaradul” de frunte al politicii noastre dâmboviţene Crin a lu’ Antonescu, omul care se pare că are Karma să tragă PNL-ul în jos din toate puterile.

Moderatorul, Vlad Petreanu, avea în faţă un om dezorientat, plin de amărăciune şi de neînţelegere pentru ce i s-a întâmplat, iar amărăciunea i se îneca în oceanul de nedreptate ce i s-a făcut. Se vedea că face eforturi să se abţină de la critici şi acuzaţii directe dar frazele…pentru cine a fost atent…conţineau mesaje cu adresă precisă. Omul nu înţelegea (prin educaţia sa) lipsa de loialitate a celui pe care l-a susţinut şi pe care l-a “cărat” după el aproape un an de zile până când şi-a făcut “mâna”. Omul nu înţelegea cum poate fi destituit fără un vot “democratic” aşa cum a fost ales iniţial în organizaţie. Omul nu înţelegea cum poate fi renegat în condiţiile în care aproape a dublat puterea PNL în Bucureşti în ultimii 4 ani. Omul era umilit de nivelul “intelectual” al pretinselor motive ce au stat la baza îndepărtării sale, nivel intelectual ce dovedea, jignitor, nepăsarea faţă de personalitatea, cultura, tradiţia şi experienţa sa. Dar şi mai grav, omul nu înţelegea logica acestei mişcări “ilogice”( de parcă la Crin este ceva logic în ceea ce face şi spune) din perpectiva unui om cu o pregătire politică superioară unui aventurier de doi bani cu aere de mare conducător.

Dar din tot interviul reieşea acel : nu sunt mort…mai mă târăsc… cu adresă precisă pentru Crin ( nume care de acum n-o să-l mai scriu cu literă mare pentru că nu merită efortul unei tastări în plus) fapt care m-a bucurat şi CRED că ar mai merge ceva de adăugat : crineeee…nu mor caii când vor câinii !!!.

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s