Momente casnice

După cum ştiţi…iar cei care nu ştiu înseamnă că nu m-au citit încă (ruşineee)…locuiesc pe o străduţă patriarhală din Bucureşti, străjuită de tei viguroşi  care se încăpăţânează să mă îmbete în fiecare an, primăvara, cu parfumul lor pervers şi persistent ce intră în toate cotloanele casei precum şoarecul flămând în căutarea caşcavalului mult dorit.

În faţa casei…evident…nelipsitul stâlp plin cu cabluri şi fire electrice (mde…civilizaţia), stâlp în care o “familie ” de mierle şi-au găsit paradisul conjugal de câţiva ani buni într-o bortă binecuvântată atât de aceasta cât şi de mine. Dimineaţa devreme când soarele încă se scarpină pe la ochi aşteptând să dea cafeaua în fiert, mierloiul (EL) face primele exerciţii vocale parcă mulţumind unei divinităţi de el ştiută pentru noua zi ce începe. Mierluţa (EA) mai întârzie puţin prin apartament (probabil că aranjează aşternuturile…) după care iese şi ea adăstând preţ de câteva minute lângă EL, ciripind de zor şi împingându-l cu ciocul până când se hotărăsc să plece şi să se apuce de treabă…că acuşi apar ăia micii…

Pleacă şi vin toată ziua fără o clipă de odihnă până spre înserat. Prima care soseşte la odihnă este EA, instalându-se pe un fir şi începând să cânte de stai şi asculţi ca prostul fără să îndrăzneşti să faci un zgomot cât de mic pentru a nu curma plăcerea acestui moment unic dar zilnic din fericire. Apare şi EL aşezându-se la oarecare distanţă, cu un ciripit de “bună seara dragă” după care începe un întreg dialog (prin ciripituri, triluri scurte şi cârîieli) pe care îl urmăresc în fiecare seară spre asfinţit cu o plăcere imensă chiar nefirească. Parcă şi le înţeleg discuţia (având în spate ceva ani de “căsnicie”)

EL…dându-se tandru mai aproape…Ce faci dragă,ai sosit demult ?

EA…Păi da…şi se dă mai încolo…aranjându-şi penele. Pe unde mi-ai umblat azi că nu prea te-am văzut ?

EL…apropiindu-se şi ciuguluind-o tandru pe gât…Am umblat după puf pentru cuib da’ nu prea am găsit că e criză mare…

EA…respingându-l din nou cu o ciripitură scurtă…Hai lasă chestiile astea…ce nu te-am văzut eu cu schiloada aia din teiul de la capătul străzii ciuguluind frunze în parc !? N-aveai altă treabă decât să-i găseşti ei puf şi iarbă uscată ? Da’ ce eşti tu…Armata Salvării…eşti de la Animal Planet …sau ce…?

EL…cârîind semnificativ…Ete na…dacă era şi ea pe acolo…eu ce să fac…să nu “socializez” cu vecinii ?…şi se apropie din nou de EA.

Ea…Auzi…dacă te mai prin cu aia tapetez tot apartamentul cu fulgii tăi…păi ce crezi că mai găsit de proastă…sau ţi se făcu de prospătură?

EL…după o clipă de cumpănă şi un zbor strategic scurt de învăluire care îl aşeză mai aproape (chiar foarte aproape aş putea spune)…Ţi-ai găsit şi tu la ora asta…hai c-am adus câţiva gândăcei pentru tine mai devreme şi i-am pus în casă…ce naiba…doar ne ştim de mult…nu fac eu chestii d’astea.

Ea…scuturându-se şi renunţând la paşii de îndepărtare…Bine bine, ai grijă că sunt cu ochii pe tine. Ce crezi tu că doi, trei gândăcei acolo şi un cântecel de dimineaţă înseamnă totul.(ciripituri scurte…acuzatoare). Hai în casă că-mi ajunge de azi dimineaţă.

EL…tril scurt şi victorios în timp ce se îndrepta ţopăind spre bortă…Da iubita…şi să vezi ce gândăcei grozavi………

Restul s-a pierdut… acolo…în intimitatea “apartamentului” că doar nu se face să-ţi speli rufele în văzul tuturor.

Mîine este o nouă zi…un nou cântecel matinal…o nouă ciorovăială tandră la asfinţit…până apar cei mici…asta-i viaţa…asemănătoare cu a noastră.

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s